samedi, 27 novembre 2021 03:15

Haakakai o Hakapuaiteani - Légende de Hakapuaiteani - Hiva Oa/Nuku Hiva

 

HAAKAKAI O HAKAPUAITEANI
haakakaitia e Teaiki Tohetiaatua

Natupa me Hauainuuhiva

 

« Ua èka Natupa i Puamau. Enā me tēnei ènata o Iniaitetoua, i Puamau te èka, me i òto o te ati Pehekua. Ua mate tītahi vehine i Hatiheu, o Hakapuaiteani to īa inoa epō te mate …Te àvetina i to īa tino io te ùpe no te haapaa, ua pohā te èo o to īa tunane o Hauainuuhiva, oiaa te hakaìki no Hatiheu :

« E Tahianotemate, e haapaatia òe e te mataèinaa. »

 E haapaatia no te mea e haatepēiù no te hakamanu. Oia aneiho te hana a te mataèinaa, e tō paotū te â.

 Ua koa te matena, ua tiòhi te mataèinaa :

« A fea a èhu ? »
« Aê e èhu. »

hiva oa puamau

Te avatai o Puamau i Hiva Oa - Baie de Puamau à Hiva Oa

  I tītahi â, ua hee te kuhane, peàutia e aìtua. Ua hee te kuhane e tiòhi aa me i ùna iho i te mataèinaa e tō aa i tēnei tino mate. Enā te kuhane e aumiti aa i tēnei mataèinaa e āpuu aa i to īa tino mate i òto o teâ ùpe. A ona nei teâ kuhane, ua tihe te metaò o te kuhane e hee i vaho. E hano e tiòhi maìòna i te pohoètina o te tau fenua.

  I tītahi â, ua pei te aanui o te kuhane e hee i Hakatauoateanui, to īa metaò. Te heetia o īa, ua tihe i te hope o Fatu Uku. Enā me te haatepēiù i teâ ava i Fatuuku o Vaioino. E aha te hana a te haatepēiù i ùna o to īa nohona ?  Ua ìte te kuhane i tēnei e ùa manu e haaèvaèva nei ma ùna o te upoo o teâ haatepēiù. Te ona o tēnei kuhane e tahi, ona feò kakā pu. I to īa ìtena i nā kuàtapepe e haaèvaèva aa i ùna o te haatepēiù, ua noho te tiòhi. Mea koa to īa tiòhi maìòna, ua tihe to īa metaò i te kamo. Ua huì to īa mata i hope i Nuku Hiva, ua pohā to īa èo :

« E haahua atu au i te tāhia ana io òe Tehina o Motuhaka, i òto o Hatiheu. »

Ua noho te too i te haaèvaèva a nā kuàtapepe, mea kanahau atu i ta īa. Ua hana īa, mea kanahau.

  Ua titii ia Fatu Uku no te hee. Ua hee īa, ua vii i te motu o Hiva Oa, haapāpāù i òto o Puamau. I to īa tihetia i òto o Puamau, ua ìte īa e tahi tino āhana i no he one e tano nei i te kōkiitapu. Mea koa to īa tiòhi. I tēnei, ua ìmi īa i te taha tai mā, i no he one i tai o Ahuau. Ua haapāpaù īa, topa i no he one, e tahi tīpoo o te tai ma ùna o īa.

Aê Iniaitetoua i ìte enā me te vehine ma àò o tēnei tai. To īa tihetia i èià, ua nui te tītīmo i mua o īa me te mimihīapo, oia hoì e toetoe. I tēnei, tā pu to īa mata, ua ìte īa i tēnei vehine pootu i mua o īa. Tauamanu te vehine, kahu koè. Ua haapae i te tano i te kōkiitapu, ua hua e tiòhi maìòna i te ata o tēnei vehine, aê naò. Ua maìmaì īa e haatata, aê anaiho e naò. Ua tana īa i te one, metaò aè īa e ata oti tēnei no īa. Mea à, aê atii to īa kanahau. Te tanatia o īa, pēpehi i no he one moô. Tū mai nei i mua o īa e vehine. Tiòhi īa. Pākikoèi te vehine, mea pootu. Ua maò i mua o īa. Ua tomo te hinenaò i òto o Iniaitetoua. U maìmaì e too, e àve io te faè i Pouevau, e ùpe. Ua pohā te èo o te vehine :

« Epō, mea hinenaò òe ia ù ? E hakaìte atu au ia ù ia òe. »
« E aha ta òe e hakaìte ia ù ? »
« E maìmaì au e hakaìte ia òe e tahi fifa »
« E aha teâ mea ? »
« E fifa. »
« Koè nui tenā mea i òto o Hakatauoatea nei. Aê he mea. »

Te hohoàtia o te manu i te ìma, i te haanevaìtia, ua tihe teâ metaò i òto o Iniaitetoua i Hakatauoatea e hakapāhaka. Aê teâ mea e fifa.

« A mea, a hakaìte mai òe ia ù. »

  Ua haka, kanahau, kanahau. Ia haka me he mea ua fati, e manu. E haka aa, ua peàu Iniaitetoua :

« Mēmau haka na ù ! Mēmau fifa na ù.

To Tehina o Motuhaka, to Tehina o Motuhaka !

To Fatu Uku, ùku, ùku te, te i te i tū !

O nā kuàtāpepe, te i te one o Ahuau. »

Oia teâ, ua tuu teâ kuhane mate i teâ haka na to Puamau. Ua too te āhana i te vehine. Ua taki i te kāèu me i ùna o īa, fāfī i te vehine, ua fiti. Ua èka âua i Pouevau. Ua tupu i te tama. Ua pohā te èo o Iniaitetoua :

« O ai to òe inoa ? »
« Na te pō o Hotunui e hakaìte atu ia òe o ai to ù inoa. »
« E aha ? »
« Na te pō o Hotunui e hakaìte ia òe o ai to ù inoa ! I tihe aè te o Hotunui to mua pō, ua tiòhi tāua. Na īa e hakaìte mai o ai to ù inoa. »
« Aê he mea tenā mea e o Hotunui io mātou. »
« Oia, ia ìte tāua i te o Hotunui i ùna aè o Pauei. »

Ua tiaì, aê faì i to īa inoa. Paotū te â te ape o Iniaitetoua o ai to īa inoa.

Te tihetia o hua o Hotunui nei, ua peàu te vehine, i te hora e ìma i te ahiahi :

« E tahi hora i toe, e tū mai tāua i ùna o te ùpe i mua, hakaìte au ia òe i to ù inoa. »

Ua tataèka te māhina i ùna o Pauei, u hakaìteìa mai me i òto o te māhina i te inoa o hua vehine.

« A, oiaa to òe inoa ? »
« E ! Te ava i Hatiheu au, o Hakapuaiteani to ù inoa. Te ava ua hee mai au i înei, ta òe i tana ia ù i òto o Ahuau, o Tahianotemate to ù inoa. »

A tahi Iniaitetoua a koakoa no te mea a tahi īa a ìte i te inoa o ta īa vehine. Ua tupu i te tama, ua hakaìte te vehine i te āhana. Peàu Iniaitetoua oia te inoa, o Iniaitetoua, no to īa koakoa a tahi a koàna ta īa tama. Ua peàu te vehine :

« Umoì, na ù te inoa. »
« Na ù te inoa no te mea o au te āhana. »
« Umoì, na ù te inoa. »
« O ai à te inoa ? »
« O Hauainuuhiva. »
« Oiana te inoa ? »
« E ! »

  Me i îaa, fānau mai nei hua vehine. Te fānautia, ua apa mai nei i te inoa o Hauainuuhiva. A èka nei âtou e, e, e, ua keî te tama. E, e, e. Enā a ataìi te tama.

  I tītahi â, e vaù â i toe enā tomi i te ivi i Hatiheu, ua hakaìte Hakapuaiteani ia Iniaitetoua :

« E vai nei te â, enā haavai au ia òe me ta tāua tama. Ua keî ta tāua tama. Mea meitaì e èka me òe. E hua au i te taha me i îaa mai. »
« Me i hea òe ? »
« Me io hua taha a ù i hakaìte atu ana ia òe to ù inoa. »
« A ! Me i îaa òe ? »
« E, e vaù â i toe, enā hakaìte au ia òe pēhea to ù hua io teâ taha. »

E aha à ua tūhaa hua teào ia Iniaitetoua. Aê Iniaitetoua i kapo mai. A hee nei. Ua pī i te vaù o te â, ua peàu Iniaitetoua :

« A fea à òe e hua ai ? Oinei te â e hee òe ? »
« E, ia tihe i te hora e ono i te ahiahi, enā tātou a maô i no he ùpe, hakaìte atu au ia òe me ta tāua tama pēhea tu ù hua i òto o tu ù inoa. »

Ua tata èka te ava e hee ai, ua hakaìte te vehine i te āhana. No to īa maìmaì koè, e haametaù te āhana, a tahi a hakaìte :

« O au nei o Tahianotemate, e vehine mate au. Umoì òe e pē, umoì òe e pūpūkina, e hua au i te taha me i îaa mai. Aê koàna hakaùa ia ù ia èka, e tomitia to ù ivi i te â nei. Oinei te â e tomi Hauainuuhiva hakaìki i to ù ivi i Kamuihei i Hatiheu. »
« A, eīa oìna òe nei e kuhane mate ! »
« E, aê au e maìmaì e haapūpūkina ia òe, ua haapūputu au ia tāua. Oinei a te â, oinei te ava, ua hakaìte au ia òe enā au a hua i te taha me i îaa mai. »

Mamau îima i to he paepae. E uē aa te tama, e uē aa te āhana. Tiòhi anatu aa te motua me te tama, ua tihe hua māhina, ua tīmata te pī. Te pīootia, me he kokiè ahi te pohoètia me i to he ìma. Te tanatia o te āhana me te tama, aê koàna, aê mau hakaùa. Me he mea i te hee nā e pū ahi to mua, e maè te pōhue ahi ma hope i peàutia ai o Tauamanaoa. Mea ìtetia nei i pao atu nei, i tēnei aê ìtetia hakaùa. Ia ìtetia o Tauamanaoa, e peàutia o te titiitia o Hakapuaiteani ia Iniaitetoua me Hauainuuhiva pōìti i no he ùpe i Pouevau.

Epō aè te naò o te kui, ua peàu i te āhana :

« Ia maìmaì anaè te tama e hee e ìte i te taha me i èià mai au, a tuu òe ma òto o to īa maìmaì. »

Enā hua toa o Natupa e èka aa me to īa mataèinaa. Ua tihe i te â a Iniaitetoua i peàu i te tama :

« E èka òe. E hee au e tiòhi i teâ taha Motuhaka a to òe kui i peàu ia ù. Ia ìte au, e hua mai au. »
« E ! Ia pei to òe òutee, noho to òe èo i te peàu i te mataèinaa, i te teài i tu ù vaa. Ia hua mai òe, ua hee au. »

Ua hee te motua e haatoitoi me te mataèinaa me Natupa no te teài i te vaa. Oia !

Ua titii Iniaitetoua i Hakatauoatea. Ua tihe i Tehina o Motuhaka i Hatiheu. Ua hee tiòhi i te aò faè o te vehine, ua ìte i te tau taha i peàutia ia īa : te taha haka, te taha èkatia. Âvei me Hauainuuhiva hakaìki, aê īa i hakaìte e āhana īa na te tuehine. I tītahi â, ua hee mai īa i no he one i tai o Hatiheu. Ua ìte īa i te maamaa ati e àna nei i no he tai. Te ìtetia o īa, ua haametaò aê īa i te vaa o ta īa tama. Oia nei ta īa i peàu :

« A, tēnei maamaa ati, no te vaa o te toa, e vaa toa oti tēnei, e vaa hēana oti tēnei. »

  Ua pei to īa aanui e hua i Hiva Oa. Ua haakoi mai i Hiva Oa tihe mai i Hakatauoatea. Ua tihe, ua ìte īa i hua vaa. Ua fiti īa i Pouevau, ua pohā te èo o te tama :

« Ua pao tu ù vaa, e vaa tōua to ù. »
« A, ua tihe au nei io te pohoètia o to kui, aê he taha tōua, e taha èkaèka. »
« To ù vaa, e vaa tōua, e vaa hēana. »
« A hano a vae ta òe poì. »

  Ua vae te tama, ua too ia Katupa. Epō te hee o Katupa, ua hano īa e ìmi ia Haaìimateau mea toa no Pouau. To īa ìtetia aê àva ia Haaìiimateau, ua fiti īa i Fataa. Te tihetia i Fataa, ua ìte te mataèinaa o Fataa ia īa. Ua peàu te mataèinaa :

« E aha to òe aanui ? E aha òe i tihe ai io tēnei ati ènata ? »

E tahi toa e vai nei io tēnei ati ènata, o Manuiotaa. Ua vaetia īa me Haaìimateau. Ua too īa i ta īa kape, e tahi àu. E vaa tauùa. Ua hee tihe i Anaho. Ua peàu te tama :

« Aê oinei te pohoètia o tu ù kui. A hee anatu tihe i Hatiheu. Oinei Tehina o Motuhaka. »
« Pēheatia to òe ìte ? »
« Na tu ù kui i hakako ia ù. Oinei Tehina o Motuhaka. »

nuku hiva hatiheu kamuihei

Te tohua o Kamuihei i Hatiheu - Tohua de Kamuihei à Hatiheu, Nuku Hiva

Ua fiti, ua ape :

« Ua ìte ôtou i hea teâ ùpe o Kamuihei ? »
« E, enā, a fiti, fiti, fiti atu. »

Ua fiti ; ua vovō. Ua tihe âtou i te paepae no mua o Koamua. Te tihetia o âtou i Koamua, enā me te tau tāuà i èià. Ua peàu âtou :

« E, oia nei te nohona o Tahianotemate ? »
« Aòè, enā i ùna atu. A fiti, fiti atu. »

Mea mamao i uta. Tihe âtou i Kamuihei, ua nui te tiaì, ua ìte ia âtou. Ua ìte te toa o Keikahanui ia âtou, ua too :

« E aha to ôtou òutee ? »
« E hee mai e ìmi te pohoètia o Tahianotemate. »

Ua taì ia âtou. Hakaēa Hitapu, e pohoè. Umoì e hee anatu. A peàu :

« Hakaēa Hitapu e pohoè. Me he mea aê hakaēa Hitapu e pohoè, e mate òe. Aê òe e tuutia. »

Ua tihe tītahi tautua o te toa. Ua peàu :

« E vaa hēana i tai. A too ia âtou. A humu ! »

Ua humu. O hua toa nei io tītahi papakeâ te humu. O hua tama nei i to he ùa tūtae o te Hatiheu. Oìoì, e ìte te toa i to īa poì ia àvetia e ùumi ma mua o īa. E ūi ia īa, e peàu anatu īa :

« E ! »

  A èka nei e, e tahi kape i toe. Ua toe o īa me te tama. Ia maùoìoì, ua hee te tiaì o Hauainuuhiva hakaìki i te tiò i te tūtae, ua òno i te haanaunau me i no he ùa tūtae :

« O tu ù kui o Hakapuaiteani

Ua mate

Hōtia i ùna o te ùpe o Kamuihei

Peàutia o Tahianotemate

Ua hee te kuhane

Tanutia i tai o Ahuau

Tu ù motua o Iniaitetoua

Ta īa vehine o Hakapuaiteani

Ta âua tama o Hauainuuhiva pōìti

O au nei. »

 

Tiòhi te tiaì, ua haanaunau hakaùa. Ua èe te tiaì. Hakaaa i te hakaìki, ua peàu :

« E te hakaìki, ua ìte òe. Teâ temeìi, enā e haanaunau aa io te ùa tūtae. Pēheatia īa i te ìte o Hakapuaiteani me i înei ? Pēheatia īa i te ìte ua haapaatia to īa tino i no he ùpe i Kamuihei ? Oiaa to īa kui ? Pēheatia to īa ìte ? »

« A hua hakaùa, a hakaòno. »

Ua haanaunau hakaùa.

« A hano ôtou a taki mai i tenā temeìi me i òto o tenā ùa. A àve, a haakaukau i te tai. A àve mai i înei. »

Ua hakaòno te hakaìki i te haanaunau.

« Pēhea te koàna ia òe i tenā haanaunau ? Na tu ù kui o Hakapuaiteani. Tu ù kui o Tahianotemate. »


Ua kaapee i mua o te hakaìki, ua haanaunau :

« Tu ù kui me i Tehina o Motuhaka

Te ava e pohoè, o Hakapuaiteani to īa inoa

Ua mate o Tahianotemate

Haapaatia to īa tino

I ùna o te ùpe i Kamuihei

Hee hoa, hee hoa te ùhane

I te hope o Fatu Uku, i te hope o Fatu Uku

Taì mai nei te haka a te tahiaani

Na Tehina o Motuhaka

Ua tanaìa te haka a nā kuàtapepe

Tau i tai o Ahuau

Tanatia e Iniaitetoua

Ua noho kātahi i Pouevau

Fānau au, apatia to ù inoa

O Hauainuuhiva pōìti. »

 
Ua hakaòno te hakaìki. Ua peàu te tama :

 « O tu ù kui me i înei. Oia tu ù hee mai nei. Too au i ta ù toa, me te tau kape, e vaa hee to ù, aê he vaa hēana. Teàitia to ù vaa mea hee e ìmi i te aho o tu ù kui, mēìa tu ù kui me i înei. O au nei o Hauainuuhiva pōìti ! Te apatia i to ù inoa, ìte koè au. Atià à, ua ataìi au, ua peàu mai tu ù kui :
« Enā to òe poì i Hatiheu i Tehina o Motuhaka. To òe motua e hakaìki o Hauainuuhiva. »

 Ua uē te hakaìki, ua unu, ua ape pāpāù te motua :

 « E aha te maìmaì ? »
« A tuu òe ia Katupa mea toa na ù. Na òe e kaapee mea hakaìki, na òe e haatee i Tehina o Motuhaka. Na òe e haapohoè ia Katupa. Na te motua e toko i te iâmutu. »

 Ma hope mai, ua ape Katupa e hua i Puamau, aê haatià te hakaìki ia hua i Puamau.  Noho mai nei Katupa me tītahi vehine me i Tehina o Motuhaka. Koàna te kavee tama, i nui mai ai te ati o Papi, te ati o Katupa.Te ati ènata i koàna me i òto o Hauainuuhiva o te ati ènata o Uki, te peàu a Teaiki.

© Te Haè tuhuka èo ènana - Académie marquisienne – Âvea/novembre 2021

                                   

Propulsé par CComment

Haatumu

Culture

Joomla Template by ThemeXpert